Nu știu alții cum sunt, însă eu, după ce am instalat nenumărate apps pe telefon și pe laptop, am încercat cam toate variantele oferite de Google și am capitulat cu bara de search în brațe, mi-am dat seama că oricât de mult aș vrea să folosesc tehnologia, sunt unele lucruri care pur și simplu trebuie să le fac offline. TO DO list-ul zilnic intră la capitolul offline. Și scrisul pe agenda de hârtie a ideilor, notițelor, viselor.

Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments

Organizarea agendelor

În acest moment, funcționez offline cu cinci tipuri de agende diferite. Știu, pare mult, dar organizarea mă ajută mult, la fel și scrisul pe hârtie.

Lifebook-ul pentru 2020: calendar, repartizarea zilelor în săptămâni, loc de notițe de toate felurile. Lifebooks folosesc de vreo 8-10 ani și când am nevoie să regăsesc vreo Oana din trecut, pur și simplu deschid una dintre agende.

De exemplu, de anul acesta am început să notez în Lifebook cărțile, filmele și serialele. E și o modalitate interesantă să verific cât timp câștig sau pierd cu activități culturale.

De obicei, Lifebook-ul stă deschis pe săptămâna în curs și verific dimineața ce am de făcut / ce urmează.

Agenda zilnică: ea merge peste tot cu mine și în general, e plină de notițe, idei și mâzgâlituri. Studiindu-mi notițele de niște ani, am observat că la mine regula 80/20 funcționează altfel: sunt zile în care rezolv doar 20% din listă, altele când rezolv 80% și e perfect normal să fie așa. Sigur că pierd foarte mult timp și aș putea să-l folosesc mai constructiv, dar atât pot momentan.

Agenda dedicată jurnalului personal, the artist’s way: am reluat de curând cele trei pagini scrise în fiecare dimineață despre ceea ce simt, această formă de terapie care mă ține pe o oarecare linie de plutire.

Learn notebook: Am o agendă-caiet în care fac notițe de la cursurile online pe care le-am urmat sau din cărțile pe care le-am citit. Când scriu informația, mi se pare mie că mi se întipărește mai bine în memorie.

Carnetul cu cheltuieli: foloseam un app care nu s-a mai actualizat după un update, lucru care m-a enervat teribil. Așadar, m-am reîntors la the old-fashioned way, cu creionul pe hârtie. Și calculele tot manual le fac 🙂

Cred că toată maculatura asta este forma mea de a mai diminua din lipirea ochilor de ecrane, ceva extrem de dăunător, dar de care încă nu mă pot lipsi.

Din păcate, nu am un scris extraordinar de frumos și încă nu mi-am făcut un obicei din a scrie cu stiloul, încă aștept să găsesc ACEL stilou, dar pe de altă parte, dacă funcționează pentru mine, înseamnă că ceva fac bine, nu?

Și mai am un regret: deși am încercat, încă nu reușesc să desenez bullet journals. Dar perseverez.

Promit să revin cu self-help diary de câte ori consider că am sfaturi de împărtășit cu voi. Între timp, am mai povestit în jurnalul de carantină despre cum e foarte ok să nu faci lucrurile perfect, primul episod de self-help despre o rutină care m-a ținut pe o oarecare linie de plutire, despre cosmeticele care îmi fac pielea mai ușoară, cât se poate și despre electrocasnicele care îmi fac viața mai ușoară.

Photo by Thought Catalog on Unsplash

 

2 Comments

Write A Comment