Povestea-i extrem de simplă: cred că orice pasionat de brânză ar trebui să participe la Degustare de Brânzeturi și Vinuri. Iar incursiunea prin lumea producătorilor locali de brânză pare the beginning of a beautiful cheesy journey, o călătorie pe care Alina Iancu a inițiat-o: la început cu vin, acum cu brânză, așa cum este și firesc.
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
De ce să participi la salonul de Degustare de Brânzeturi și Vinuri?
- Pentru că îți place brânza – de la multitudinea de texturi, la consistență și la felul în care îți gâdilă papilele gustative.
- Pentru că ești pasionat(ă) de bucătărie locală – la prima vedere, opțiunile par destul de limitate, în sensul în care nu avem o tradiție documentată despre un cult al brânzei, cum nu pare că avem nici brânză regională care să îți dea savoarea locului. Doar că pare. Sunt zece producători locali care-și prezintă bunătățile, după cum urmează:
La Colline, Feleacu – Transilvania
De la Ferma, Unirea – Transilvania
Manufactura de Brânză, Transilvania
Atelier – Hochland, Transilvania
Five Continent srl, Horezu – Oltenia
Ținutul Călimanilor, Șaru Dornei – Bucovina
Zada – Brânză cinstită, Rădăuți – Bucovina
Asociația Curtea Culorilor, Sârbova – Banat
Artesana, Tecuci – Moldova
Vanbet, Vaslui – Moldova
3. Desigur, nu puteau lipsi brânzeturile franțuzești. Așadar, printre invitați este și un importator, LaFourchette.ro, care cel mai probabil o să-ți pună în perspectivă poveștile cu și despre brânză.
4. Vrei alternativă românească la telemea – probabil cel mai cunosc tip de brânză românesc.
5. Poți învăța mai multe despre cheese plating – acest aranjament al bucăților de brânză astfel încât să îți creezi și bucurie vizuală.
6. Cu siguranță, o să descoperi cel puțin o nouă poveste despre vin, asta pentru că degustarea vine însoțită și de un pahar de vin de la cramele Serve, Bauer și Știrbey, la alegere.
7. O să existe și stand de bere artizanală – ceea ce duce degustarea de brânză la un alt nivel. Apropo, și degustările profesioniste de bere se fac tot cu platou de brânzeturi.
8. Dacă chiar ești pasionat de poveștile cu și despre brânză, aici e locul unde să aflii mai multe ustensile potrivite pentru brânză: de la funduri de lemn la cuțite speciale pentru a tăia diferitele texturi ale brânzei. Iată cum mai poți învăța ceva nou.
9. O să primești și harta viticolă a României, una dintre cele mai faine inițiative românești care ajută în descoperirea de crame și vinuri locale astfel încât să înțelegi cam cum ne situăm în această industrie.
10. O să descoperi un wine bar – restaurant super cozy, cu niște oameni super bine pregătiți, chiar în centrul Bucureștiului: Winestone Victoriei 37.
Ne vedem sâmbătă la Degustare de Brânzeturi și Vinuri!
Foto credit: ReVino
2 Comments
Hello! After party? Mi-a plăcut povestea Asociației Curtea Culorilor, deși povestită indirect, de un voluntar. Deși sunt un critic al brânzei telemea, ca produs omniprezent, simbol minor al unui mod de producție rapid, de subzistență (în goana după cashflow), cred că încă ne lipsește brânza telemea de calitate, at large. Și pe cale de consecință nu avem ce evita sau căuta ca alternativă, dacă nu am cunoscut-o cu adevărat. De aceea cred cu tărie că ar fi fost acolo – poate în viitor – al brânzei telemea de Sibiu IGP. Deși degustarea a fost centrată pe brânzeturi maturate, ca brânzeturi de calitate. Apropo de asta, este interesant că brânzeturile tari prezente la Degustare, sunt de fapt martorii unei nașteri. România nu a avut ca tradiție producție de brânzeturi tari. Ce se se petrece acum, este replica unor moduri de producție testate în culturile occidentale, cu mult timp în urmă. În ce privește Winestone – este un studiu de caz care trebuie să îl includă pe Chef Dumitru Bucsă. Îl recomand, este un storyteller, a contribuit la crearea conceptului curent. Iar o privire educată la meniul afișat pe peretele barului, arată un program politic – includerea unor produse artizanale locale. De altfel, se înregistrează o tendință în oraș, puțin “vizibilă”, de detașare a restaurantelor de hotel de corpul de accomodation. Un meniu de prânz de la Novotel, conceput de Bucșa, este accesibil, în jurul a cca 25 de lei, baza.
Mă tot gândesc cum să fac(em) ca toți acești oameni faini care fac lucruri faine să fie mai conectați și mai bine promovați astfel încât atât turiștii, cât și localnicii, să beneficieze de experiențele eat local & support local food suppliers.