Drumul vinului românesc către un public mai numeros – pasionat și de licoarea bahică și de turism, a început să prindă contur o dată cu primul “agregator” de crame și podgorii bilingv,  www.crameromania.ro. Cam tot de atunci am cunoscut-o și pe Alina, care deși profesia ei n-are nicio legătură cu vinul sau turismul, ajută enorm industria. După căutările ei de soiuri locale, povești ale antreprenorilor din zona de vin românesc și poze apetisante din vie și din cramă, Alina a început și maparea producătorilor locali de brânză, Cheese & Wine Revino, cu evenimente dedicate lor și cu pairing perfect între vinul autohton și specialitățile de brânză Made in Ro. Absolut delicios.

Once upon a virtual travel s-a născut ca o idee de interviuri cu călători de profesie, care în acest moment nu mai pot străbate lumea pentru a aduna și a spune povești, dar sunt multe dintre ele deja trăite și povestite. Așadar, i-am invitat într-o călătorie virtuală, prin fotografiile și amintirile lor. Iată poveștile:

Pro sau contra călătoriilor virtuale. Argumentează.

Sunt adepta tuturor călătoriilor, oricare dintre ele, iar curiozitatea virtuală o să fie întodeauna măcar plăcerea de moment. Însă o călătorie reală mă încarcă spiritual, apar apoi amintirile și poveștile atunci când nu te aștepți. Este și o formă de învățare pentru mine, însă din ce descopăr eu acolo, nu din ce se prezintă virtual.

Personal, îmi place foarte mult conceptul de Footsteps al celor de la New York Times, despre reluarea/refacerea călătoriilor unor muzicieni, scriitori, arhitecți, personaje din cărți, oameni care inspiră. Ce Footsteps ai urmat? Ce descoperiri ai făcut? Ce ți-ai dori să descoperi dacă abia acum ai aflat de tipul acesta de călătorii?

Poate că aș citi despre astfel de călătorii, cu siguranță mă regăsesc în ceva, poate și crează curiozități de retrăire, însă îmi place prezentul, momentul meu, acolo.

Aș vrea să facem o călătorie în mășina timpului împreună. Unde ai vrea să călătoreșți, având trei destinații: una pentru trecut, una pentru prezent și una pentru viitor?

Dintodeauna am fost cumva în Australia și în Noua Zeelandă, sunt locuri pe care le știu în subconștient, am văzut oceanul, Opera din Sydney este una din clădirile pe care le privesc ocazional, însă des comparative cu altceva. Noua Zeelandă este acel necunoscut, îndepărtat și modern, pe partea cealaltă a Marii Tasmaniei, citesc ocazional despre vinurile lor. Îmi place să privesc balenele filmate pe coastele din jurul Australiei. 

Acum aș vrea să călătoresc la părinții mei, mai exact la casa de la țară, pe dealurile copilăriei. Și cu prima ocazie voi pleca la prietenii din Drăgășani, acolo în vârf de deal, la cramă.

Continuăm călătoria imaginară, tot sub presiunea timpului. Dacă ai avea buget nelimitat, însă doar 24 de ore, ce itinerariu ai alege? Menționează și de unde pleci.

Rar iau decizii imediate și pe care să nu le întorc pe toate părțile. Cu siguranță ar fi o destinație apropiată, europeană. Poate Bucureșți – Elveția, orașe montane din sud-vest. Lugano îmi este cunoscut și imi place mult. (editor’s note: pozele din articol sunt toate din Lugano )

Care este cartea despre călătorii pe care ți-ai dori foarte mult să o fi trăit din propria experiență? 

Nu am așa ceva. În ultimile mele călătorii nu m-am gândit la nimic, știam doar care este destinația, cu o zi înainte mă uităm care sunt temperaturile și în zilele călătoriei am decis ce am de făcut. Au fost mai multe de acest fel. Am memorat întâmplări, nu locuri, nu ce simt și transmit alții. Și nu-mi ies toate bune, doar că nu vreau să ating ce “se scrie”.

Cum îți hrăneșți dorul de călătorii în această perioadă?

Nu-mi e dor de călătorii, ci de oameni. Acasă, am menționat foarte multe destinații unde am promis să mergem într-o zi. Tot în această perioada am ratat două călătorii în Franța. Este o perioada în care mă regăsesc acasă și gândesc destul de mult, dar nu la călătorii.

Toată lumea cere călătorilor de profesie tips & tricks. Eu aș vrea o idee despre ce înseamnă pentru ține “guilty pleasure” într-o călătorie.

Gastronomia locală, asocieri culinare cu vinuri, un prânz la restaurantele din piața centrală a locurilor vizitate, de multe ori locuri pe care le identific pe moment întrbând localnicii.

Once upon a virtual travel devine o categorie a Idei roșcate, unde adun povești ghidate de întrebări și curiozități ale mele cu și despre călătorii.

Toate fotografiile aparțin călătorului de profesie, Alina Iancu, eu doar le-am aranjat. Pe Alina o găsiți aici.