Dacă și tu fugi ca să nu petreci timp cu propria-ți persoană, înseamnă că textul ți se adresează. Aproape uitasem de această formă de terapie cu care am reușit să mă tratez de frica de a sta eu cu mine și de a purta conversații oneste. Și n-aș fi considerat cele ce urmează o formă de terapie dacă nu i-aș fi povestit unui om drag de procesul prin care am trecut și el mi-a confirmat că da, curățatul unui aragaz este o formă bună de terapie, mai ales dacă nu-ți găsești răgazul să stai tu cu propria-ți persoană.
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
Dar să încep cu începutul. Deși sunt o gurmandă căreia îi place să gătească, de când s-a mutat mama în cartier, acum doi ani, aragazul îl folosesc ca masă de depozitare. Așadar nevoia de a curăța aragazul nu mai există neapărat pentru că nu-l folosesc cu lunile. Doar că în dimineața asta, trezindu-mă cu noaptea-n cap pentru că îmi fierbea capul de gânduri, întrebi și dileme, mi-am aruncat privirea spre aragaz și am decis că-i un moment bun să reiau terapia.
Pe ceas, am curățat aragazul aproape trei ore. Trei ore în care am stat eu cu mine, un burete și niște detergent special de curățat aragazul. Am frecat fiecare milimetru de zeci, poate sute de ori, folosindu-mi ambele mâini, până când am reușit să epuizez toate gândurile din capul meu. Și atunci am decis să aragazul meu este suficient de curat.
Dar care-i treaba cu aragazul în particular și nu cu orice alt obiect/spațiu din casă pe care l-aș putea curăța? Discutând cu psihologul despre eliberarea asta pe care o simt după efortul fizic prelungit de a face o mișcare relativ repetitivă, mi-a explicat niște chestiuni de bun simț, cum ar fi:
- rezonez cu un aragaz pentru că suprafața de curățare o pot cuprinde cu privirea fără să mișc capul prea mult și atunci având colțurile deja trasate și sub ochii mei, totul devine o misiune 100% sigură
- fiind suprafața mică, știu exact ce dificultăți pot întâmpina, nu are cum să existe niciun element de surpriză pentru că totul este la vedere
- folosirea mâinilor la muncă fizică ajută în general la eliberarea minții
- ai și provocări pentru că petele de grăsime + praf se încăpățânează să se pietrifice, ceea ce uneori îți oferă bătăi de cap
- o dată ce ai fixat suprafața de curățare cu privirea, mișcarea mâinii devine repetitivă – sus/jos, stânga/dreapta, iar în timp ce tu deja ți-ai programat mâna să facă aceste mișcări, te poți concentra pe problemele din capul tău, eliminându-le una câte una exact conform modelului petelor – reale sau imaginare, ale aragazului.
Și uite așa, te cureți practic de gânduri, probleme, dileme. Le analizezi pe fiecare cât freci cu buretele și ele dispar imediat ce pata de pe aragaz a dispărut și ea. Simplu, nu?
Cu plăcere. Aștept păreri dacă și la voi a funcționat metoda aragaz de terapie alternativă.
Photo by Naomi Hébert on Unsplash
1 Comment
Pingback: Jazz, baby, jazz. When the piano played alone. Johnny Răducanu. - IdeiRoșcate