Într-o lume a mea ideală, duminica acasă ar fi pentru răsfăț, dormit până mai târziu, breakfast in bed, casă învăluită în aromă de cafea. Easy like a Sunday morning. Doar că eu nu trăiesc într-o lume ideală, ci într-o realitate care înseamnă trezit la 07.00, cafea, ciocolată în loc de mic dejun și așezat pe canapea pentru a-mi termina lectura de seară, ridicând capul niște ore mai târziu când soarele e deja sus pe cer.

Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments

Fix în bătaia soarelui mi-era și borcanul cu amintiri, un concept descoperit într-un articol pe care acum nu-l mai găsesc, dar pe care l-am implementat și m-am ținut de el cam tot anul trecut. Forma mea de hygge interior, bucuria că iată, am timp și chef să citesc bucățile mele de suflet.

Ce este borcanul cu amintiri?

Amintirile cele mai intense dintr-un an, scrise cu frecvență săptămânală, astfel încât la sfârșit de an sau în dimineți de duminică cu răgaz să-l desfaci și să îți amintești ce an intens ai avut. Cam o oră am râs și am plâns citindu-mi amintirile din 2017. Bucuriile, tristețile. Desigur, am un blog și mai scriu și pe Facebook lucrurile care mă surprind. Însă eu cu bucățica de foaie de hârtie este pe post de confesiune, mai ales chestiunile care mi se întâmplă în zona personală: iubiri, prietenii, dezamăgiri, oameni noi.

Au trecut deja două săptămâni din an, am scris deja primele două bilețele. Cum mi-a fost 2017? Cam așa:

journal ideas
Amintiri din 2017

journal ideas
Amintiri din 2017
journal ideas
Amintiri din 2017
journal ideas
Amintiri din 2017
journal ideas
Amintiri din 2017

De ce recomand un astfel de exercițiu pentru tine?

Pentru că uneori ne este greu să fim sinceri cu noi înșine. Pentru că trăim într-o lume grăbită, unde toată lumea epatează, unde validarea socială a devenit literă de lege, unde lucrurile care ne aduc bucurie trebuie să fie și ele validate într-un fel sau altul de comunitatea din care facem parte, unde timpul este cel mai mare dușman. Dar o dată pe săptămână, preț de câteva minute, cred că merităm să fim sinceri cu noi și să scriem exact ce simțim, în cuvinte puține, cât să ne amintim mai târziu că n-am uitat să fim oameni în maratonul ăstala care ne supunem (in)voluntar.

 

Write A Comment