La pas prin Bucuresti este felul în care mi-am propus să fiu turist în orașul meu, să încerc să-l descopăr cu alți ochi. Astăzi vă invit în zona Titan, plămânul verde al Bucureștiului.

Geografic vorbind, așezat în partea estică a Bucureștiului, Cartierul Titan – Balta Albă a luat naștere prin includerea fostei comune Dudești – Cioplea. În trecut, această comună era locuită de țărani români împroprietăriți în urma reformei agrare a lui Alexandru Ioan Cuza, precum și de țărani bulgari colonizați aici după războiul ruso-turc din 1806 – 1812. De altfel, numele de Dristor vine de la vecinii bulgari – numele cartierului vine de la strada Dristorului, care la rândul său a fost denumită astfel după 1913, în cinstea orașului Silistra (Dârstor), astăzi situat în Bulgaria, care la vremea aceea era recent parte din Regatul României, împreună cu Cadrilaterul.

La pas prin Bucuresti: numele cartierului Titan

Numele cartierului Titan – Balta Albă din București se bazează pe două legende: una mai morbidă, care spune că în aceste locuri, erau aduse trupurile neînsuflețite ale celor căzuți victime ale ciumei, iar apoi acestea erau stropite cu var nestins, iar când ploua, aici se forma o imensă baltă albă în această zonă. A doua versiune a originii numelui cartierului este legată de o cârciumă existentă în anul 1900, în fața căreia ori de câte ori ploua, se forma o baltă. Sub razele soarelui, această baltă părea albă.

În schimb, denumirea de Titan a fost adoptată abia la începutul secolului XX, odată cu înființarea Fabricii de Ciment Titan în cartier. De altfel, la fel ca în cazul cartierului Drumul Taberei, zona a fost creată cu ideea de „cartier dormitor”, care să acomodeze aproximativ 100.000 oameni – muncitori de la fabricile ridicate la periferia orașului – în special platforma FAUR.

La pas prin zona Titan: parcul IOR

Parcul IOR, cunoscut oficial ca Parcul Alexandru Ioan Cuza, a fost amenajat în anii ’70 în București, devenind al doilea cel mai mare parc din oraș, după Herăstrău. Parcul s-a concretizat în jurul unui lac natural, cu ajutorul localnicilor, care timp de 5 ani, au contribuit la plantarea copacilor.

Numele parcului a fost preluat de la acronimul IOR (Întreprinderea Optică Română), o fabrică cu tradiție în producerea de aparatură opto-mecanică. Fabrica a fost fondată în 1936 și a avut rol în evenimente tehnologice notabile, precum producerea primelor lentile de ochelari în 1949 și a primului aparat foto în 1954, iar acum face parte din infrastructura Ministerului de Interne, o mare parte din clădire fiind încă funcțională.

De asemenea, locuitorii din vecinătatea parcului au format unul dintre cele mai active și vocale grupuri de inițiativă civică, care protestează pentru porțiunea de parc unde urmează să se construiască abuziv blocuri. Îi puteți urmări aici.

Descoperă și: La pas prin Bucuresti – Centrul Vechi. 7 descoperiri în Bucureștiul de altădată încă deschise publicului

La pas prin zona Titan: petrecerile de zi cu vedere la parc

În peisajul hip din capitală a apărut – cu destul de multă întârziere vs restul Europei – și ideea de petrecere pe zi, care să se încheie la o oră decentă. Pe LUME SOCIAL BAR i-am remarcat întâi din social media pentru că stau relativ în zonă și mi-a plăcut vibe-ul lor foarte prietenos și centrat pe ideea de cocktails & mocktails all day long, dar și de loc de băut cafeaua și/sau lucrat peste zi dintr-un loc nou, care acum, pe timp de toamnă/iarnă, se mută în niște igloo-uri, în spiritul vremurilor și temperaturilor de afară.

Eu am ajuns la ei la invitația cafelei Julius Meinl, cei cu care am luat Bucureștiul la pas.

Bonus: priveliștea către IOR, care atunci când se lasă seara, devine o mare de luminițe.

Descoperă și: La pas prin Bucuresti – zona Izvor. 7 descoperiri d-ale vremurilor trecute cu povești fascinante

La pas prin Titan: Titan-ul muzical

O întâlnire muzicală cu Titan-ul ne-o oferă saxofonistul Mihai Iordache în Suita Titan, „o arheologie sentimentală a unei copilării petrecute în anii ’70 – ’80 în cel mai mare cartier bucureştean, ca parte a boom-ului demografic datorat decretului din 1966 al lui Ceauşescu privind interzicerea avortului, în perioada când s-a trecut de la relativul dezgheţ ideologic al anilor ’60 la stalinismul care a atras după sine căderea regimului,” după cum însuși artistul declara la concertul care anunța albumul în 2017, și despre care puteți citi mai multe aici.

Bonus: după acest album, a apărut și un documentar unde tot Mihai Iordache este protagonist, povestind tot despre viața în Titan, o radiografie chiar faină a vremurilor.

La pas prin Titan: cum a devenit viitorul cartier știre în SUA datorită președintelui Nixon

Celebra intersecție de la Potcoava a fost subiect de știre în SUA în 1969, când Richard Nixon s-a întors în calitate de președinte SUA în România, iar Ceaușescu a vrut să-i arate ce urmează să se întâmple local, mai exact marele dormitor gândit pentru producție, în plin avânt al tehnologiei, fabricilor și uzinelor. Sunt câteva poze în care Nixon este în România, una fiind cea în care se uită la macheta viitorului cartier Titan.

Vizita lui Richard Nixon în România este intens documentată – în primul rând, a fost primul președinte care a venit în blocul sovietic după cel de-al doilea război mondial, dar mai sunt și frivolități. De exemplu, există informații clare care semnalează că Ceaușescu i-ar fi prezis lui Nixon viitorul la președinție, pe când acesta era într-o vizită în România în calitate de senator, și l-a pus să promită că dacă va deveni primul om din stat în SUA, va face o vizită oficială și din această poziție.

Și termin lecția de istorie cu faptul că președintele SUA a adus cadou un steag al României socialiste, care a făcut drumul dus-întors până pe Lună şi înapoi în cadrul primei aselenizări realizate în 1969. Steagul a fost dăruit de Nixon lui Ceauşescu împreună cu patru mostre selenare. „Steagul ţării voastre a fost purtat până pe Lună şi înapoi de Apollo 11, iar acest fragment din solul suprafeţei lunare a fost adus pe Pământ de echipajul primei misiuni cu oameni la bord”, este inscripţia care însoţeşte acest dar, obiectele aflându-se în custodia Muzeului de Istorie.

Mai putem să povestim despre chestiuni istorice dacă sunteți pasionați pentru că am documentat destul de mult povestea Watergate din perspectivă jurnalistică și am citit o grămadă de informații care s-au depozitat în cap – neștiind când și în ce context le mai scot de la naftalină – iată ce prilej acum 🙂

Descoperă și: La pas prin Bucuresti – zona Drumul Taberei. 6 locuri de descoperit în vestul Bucureștiului

La pas prin Titan: magazinul Titan

Rămânem tot în zona de povești și istorie, de această dată din sfera comercială. Magazinul Titan a fost primul centru comercial oficial al României după căderea comunismului, cumpărat la acea vreme de un afacerist italian, care gândise spațiul din interior cu magazine individuale.

Mai mult, evenimentul a avut atât de mare amploare încât Televiziunea Publică (TVR) a făcut transmisie live de la marea deschidere a magazinului – momentan, n-am găsit pe Youtube despre acest subiect, dar locuitorii își amintesc.

La pas prin Titan: ruta istorică a autobuzului 102

În cercetarea pentru acest material, am descoperit întâmplător că ruta și numărul autobuzului 102 este una dintre cele mai vechi din București, care și-a păstrat relativ același traseu, din zona Bd.Basarabia până la Piața Sudului. Apropo, există foarte multă biografie pe subiectul transportului în comun din București și a evoluției vehiculelor.

O parte încă fascinantă a cartierului este verdele care-l înconjoară, care te bucură și te enervează deopotrivă că nu e tot orașul la fel. Titan-Dristor-Baba Novac este acasă pentru mulți, iar majoritatea preferă să rămână în zonă. O altă parte faină este că recent au apărut niște repere comerciale care atrăgeau magnetic și cetățeni din alte cartiere, un miraj al shopping-ului sau a gustului, după caz, duplicate ulterior și în alte cartiere.

Proiectul La Pas prin București este susținut de Julius Meinl. Fotografiile aparțin lui Mihai Constantineanu.