La pas prin Bucuresti este felul în care mi-am propus să fiu turist în orașul meu, să încerc să-l descopăr cu alți ochi, mai ales că o parte din locurile pe care le-am documentat sunt la prima întâlnire și pentru mine. Astăzi vă invit în zona Drumul Taberei.
Partea cea mai faină a descoperirii orașului la pas este explorarea propriu-zisă, dar și felul în care ne raportăm la frumusețea locurilor din proximitate. Ceea ce face această experiență cu adevărat specială este faptul că ne putem bucura de aceste locuri și cu ochii de turist, nu doar de locuitor permanent care vede problemele și greșelile administrației publice. În plus, când te oprești și întrebi localnicii despre locuri sau cum văd cartierul, li se schimbă perspectiva, căci nu se așteaptă să vadă turiști în cartierul lor, și se animă în discuții.
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
La pas prin Bucuresti: istoria cartierului Drumul Taberei
În locul care astăzi înseamnă cartierul Drumul Taberei era stabilită armata de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, în timpul Revoluției de la 1821, ulterior folosit și de armata română, ca mai apoi zona să fie populată de case și gospodării, ceea ce a permis dezvoltarea sa tot mai rapidă.
Cartierul Drumul Taberei, așa cum îl știm acum, a fost construit de la zero și a apărut abia la sfârșitul anii 50, când un grup de tineri arhitecți a dezvoltat un experiment în România: un complex urban care semăna ca structură cu un mic oraș, după principiile urbaniste ale arhitectului modernist Le Corbusier: cât mai practic, mai simplu și mai drept, fără decorațiuni și fără culoare. Ideea de la care au plecat a fost nevoia de a acomoda cât mai mulți muncitori care se mutaseră în București pentru a lucra la fabrici și uzine, sistemul fiind cunoscut în literatura de specialitate sub numele de „cartiere dormitor”.
Întreg cartierul a fost gândit pentru 120.000 de locuitori, împărțit în micro-raioane de câte 10.000 locuitori – fiecare având școală și grădiniță în proximitate, iar câteva zone – ca Favorit și Orizont, să aibă inclusiv centru comercial, piață, dispensar, astfel încât populația să nu fie nevoită să facă drumuri lungi pentru cele necesare.
O plimbare prin acest cartier arată cum încă de la început, Drumul Taberei a fost un cartier aerisit, gândit cu o serie de spații verzi și blocuri cu înălțime redusă, un parc uriaș, școli, magazine alimentare, cinematograf, ștrand, stadion și alte locuri de promenadă. Pentru o privire mai în amănunt, recomand să treceți prin albumul dedicat Drumul Taberei, o inițiativă a unui centru comercial din zonă.
O particularitate a cartierului este și o pagină de istorie sumbră, specific comunistă, căci planificarea inițială a zonei Drumul Taberei nu a cuprins nicio biserică, prima fiind construită după căderea regimului comunist. Și aici lucrurile sunt foarte interesante, căci Biserica Sf. Vineri – biserică ortodoxă, a fost ridicată după modelul Hagia Sofia din Istanbul.
Totodată, cartierul are și o componentă internațională foarte interesantă, căci în 1973, aici au primit locuințe refugiații chilieni, care au venit tocmai din America de Sud, în urma loviturii de stat. Puteți descoperi mai multe (și) despre această poveste într-o documentare DOR.
Descoperă și: La pas prin Bucuresti – zona Izvor. 7 descoperiri d-ale vremurilor trecute cu povești fascinante
La pas prin Bucuresti: The Corner Bistro sau cum centrul comercial AFI a redefinit zona
Spre deosebire de alte spații comerciale, AFI are și o porțiune de terasă afară, unde clienți și trecători deopotrivă pot savura o cafea, bucurându-se de soare și vreme bună, vederea fiind spre cartierul Drumul Taberei. Spațiul este totodată foarte potrivit și pentru fumători, iar seara, luminițele discrete schimbă complet atmosfera, totul fiind similar cu locuri hip din străinătate.
The Corner Bistro este locul unde m-am oprit, iar spațiul îl recunoașteți ușor datorită cafelei care poartă semnătura Julius Meinl, povestea vieneză veche de mai bine de 100 de ani.
Același The Corner Bistro îl găsiți și în interiorul spațiului comercial, unde pe lângă cafea, există și un meniu românesc și internațional, cu mâncare potrivită pentru orice gust și porții generoase, fiind unul dintre locurile cele mai căutate la ora prânzului. Meniul se schimbă zilnic, păstrând o serie de bunătăți gurmande tradițional românești care să bucure prin familiaritate și gust.
Personal, îmi place combinația de cafea și desert, după buna tradiție vieneză, unde desertul este considerat fel principal, iar acest combo, servit în special în ceea ce se numesc Viennese Coffee House, a intrat chiar pe lista de patrimoniu imaterial al UNESCO.
La pas prin Bucuresti: platforma APACA
O parte din clădirea centrului comercial AFI a fost construită pe vechea platformă APACA – denumire care este prescurtarea de la Atelierele Publice Autonome de Confecții ale Armatei. În acest spațiu, în comunism au lucrat peste 18.000 de angajați, platforma având o istorie de peste 140 de ani.
De-a lungul timpului, spațiul a fost tot timpul dedicat confecțiilor, având și alte destinații, nu doar uniforme militare, ca Întreprinderea de Confecții și Tricotaje București sau Fabrica de Confecții și Tricotaje – București. Povestea completă a platformei poate fi descoperită aici.
Dacă ați fost la Berlin în anii 2010-2015, poate știți deja că o serie de afaceri creative și mici business-uri s-au mutat în foste fabrici și uzine, transformând locurile în spații cool și hip. Nu e cazul încă pentru platforma APACA, însă dacă aveți timp și chef, vă invit la o plimbare în interiorul spațiului să vedeți multitudinea de afaceri deschise, cu precădere dark kitchens, conceptul de spațiu disponibil doar pentru livrarea de mâncare.
La pas prin Drumul Taberei: câteva lucruri despre metrou
După ani de zile de așteptări, a ajuns metroul și în Drumul Taberei – există, e funcțional, a ridicat toate prețurile din zonă. Însă dacă tot suntem în zona AFI – APACA, la „intrarea” în cartierul Drumul Taberei, aș vrea să menționez fosilele încă vizibile din stația de metrou Politehnica. Pardoseala stației are fosile preistorice, aduse o dată cu dalele de calcar din Munții Apuseni. Povestea completă este disponibilă aici.
La pas prin Drumul Taberei: zona Favorit
Cele mai cunoscute zone ale cartierului erau parcul Moghioroș, o bijuterie păstrată și astăzi, cinematograful Favorit – care nu mai există, în locul acestuia urmând să apară un alt centru cultural care se construiește în prezent, și complexul Favorit, un magazin universal, încă deschis, cu același rol, doar că branduri internaționale care au închiriat spațiul.
La pas prin Drumul Taberei: Turnul de Apă
În peisajul local se află și un Turn de Apă, vechi de mai bine de 100 de ani, proprietate privată, care n-a fost demolat de comuniști, ci integrat în cartier. El a fost folosit de armată, iar după crearea cartierului, spațiul a fost folosit ca magazin alimentar – și încă funcționează tot cu acest scop.
Ceea ce iese în evidență în peisajul gri al cartierului este culoarea roșiatică a turnului, acesta fiind din cărămidă. Cel mai probabil, turnul era folosit la începutul secolului XX pentru a asigura alimentarea cu apă a barăcilor armatei, a terenurilor agricole și a aerodromului militar din zonă.
La pas prin Drumul Taberei: zonele verzi
Parcul Drumul Taberei, fost Moghioroș, se păstrează incredibil de frumos, cu pasarela și lacul, iar mai nou, cu secțiunea dedicată Serelor Exotice, care se vizitează gratuit. Aici sunt disponibile șapte pavilioane expoziționale care au nu mai puțin de 4.000 de plante din 300 de specii, toate aduse din diferite colțuri însorite ale lumii, inclusiv un măslin, vechi de 300 de ani, dar și bananieri, portocali și mandarini. Vizita se face doar cu tur ghidat, iar detaliile despre program sunt disponibile aici.
Totodată, salut și apariția Parcului Liniei, cel mai mare parc liniar din Europa, la limita dintre cartierele Drumul Taberei și Militari. Parcul Liniei va fi făcut pe cei 4 km aflați de-a lungul fostei linii de tren, care trecea, pe vremuri, pe lângă APACA și pe lângă întreg cartierul Militari.
Ca activistă și pasionată de urbanism și povești, deși n-am locuit niciodată în Drumul Taberei sau în zona de vest a orașului, am remarcat și urmăresc grupurile de ințiativă civică din zonă, foarte active și foarte populare printre locuitori, ca Grupul de Inițiativă Favorit sau comunitatea I love Drumul Taberei.
Proiectul La Pas prin București este susținut de Julius Meinl. Fotografiile aparțin lui Mihai Constantineanu. Poveștile continuă curând cu altă zonă din București.
