Dacă mă întrebai până de curând ce-i cu 22 iunie, îți răspundeam că-i una dintre cele puține zile triste din viața mea, fiind ultima dată când mi-am întâlnit una dintre cele mai bune prietene.
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
Apoi sigur îți spuneam ceva despre bucurie, căci o astfel de pierdere vine cu multe întrebări și cu și mai multe răspunsuri: realizezi că viața e una singură și merită trăită. Dar am mai povestit deja despre my own carpe diem.
Însă astăzi este despre aniversarea unui prieten drag, foarte chiar, care mi-a fost o vreme coleg de serviciu. Unii oameni se lipsesc de suflet și nu prea îți dai seama cum s-a întâmplat asta. Nici nu mai contează cum s-a întâmplat, e doar bine că sunt acolo.
Tu când ai sunat ultima dată pe cineva doar ca să vezi ce mai face sau dacă e bine, fără să ceri altceva la schimb decât momente de răgaz?
El asta face. Din când în când, sună sau scrie să vadă ce mai fac. Când trece o vreme fără să reacționez, mă ceartă. Și-o merit, căci așa-i normal, să întrebi oamenii dragi ce mai fac. Și partea cea mai faină este că așa face cu toți oamenii apropiați lui – pe o parte îi cunosc, de alții știu doar din povești.
Și-mi dau seama, dragă prietene, că deși e aniversarea ta astăzi, de fapt eu beneficiez de cel mai fain cadou: timp cu tine, mai degrabă virtual decât real, dar bun și așa. Și că mi-am amintit, datorită ție, cum e să faci haz de necaz. Și mai ales lecția că toate trec, de obicei până a doua zi. Apoi apar pozele tale cu răsăritul și îmi dau seama că da, au și trecut.
Sunt cea mai norocoasă fată din lume datorită prietenilor mei. Nu știu ce am făcut să-i merit, dar e extraordinar ce mi se întâmplă. Am schimbat povestea cu 22 iunie. De astăzi, este despre el. E acel fă rai din ce ai de pe peretele timișorean pe care încerc să-l fac standard de viață. Iar eu am chiar foarte multe pentru raiul personal. În special prieteni.
P.S.: Dragă prietene, ne petrecem noi aniversar cândva vara asta. Poate chiar mai curând decât ne așteptăm.
