bucurEȘTI

#poveștidinBucurești: Trei povești cu și despre metroul din București

Pinterest LinkedIn Tumblr

În prag de inaugurare a celei mai așteptate linii de metrou din oraș, segmentul M5 Drumul Taberei, cu 10 noi stații, am descoperit alte trei povești cu și despre metroul din București.

Metroul bucureștean a fost printre primele construite în lume

Conform unui articol din Economica.net, construcția metroului bucureștean a început pe 20 septembrie 1975. După acest eveniment aveau să treacă ceva mai mult de patru ani de şantier şi Bucureştiul intra în categoria primelor, la vremea aceea, circa 60 de metrouri din lume, în 1974 Praga devenind al 50-lea oraş cu metrou în funcţiune. Ritmul de construcţie în această primă etapă a fost de 2 km pe an, ceea ce în mod absolut nu înseamnă prea mult, dar faţă de o lucrare în premieră pe ţară, constituia un ritm bun. În scurt timp, ritmul de construcţie avea să se dubleze, păstrându-se acelaşi până la încheierea lucrărilor şi la ultima magistrală. În continuare, metroul s-a realizat într-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decât media înregistrată pe glob.

Construcția în secret a stației Piața Romană

Statia Piata Romana
Statia Piata Romana

Deși inițial a fost proiectată, stația Piața Romană a fost scoasă de pe harta metroului în 1985 de către Elena Ceaușescu, argumentul fiind că sunt prea multe stații. Însă chiar și cu aceste ordine, construcția stației a fost făcută în secret.

Într-un timp record de trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase pe care le vedem astăzi, cu gândul de a fi tranformate în peroane, aşa cum s-a şi întâmplat. De aceea, când privim acum staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, pentru că pe-aici, metroul a circulat fără oprire, circa un an, între Universitate-Piaţa Victoriei. Ulterior, au deschis stația.

Stația Titan s-a creat prin înghețarea pământului, o tehnică folosită în premieră în România

Statia de metrou Titan
Statia de metrou Titan

Stația de metrou Titan este unică în România, în primul rând prin design: nu există niciun stâlp care să susțină tavanul curbat. Șantierul a început în anul 1977, abia după ce soții Ceaușescu și-au dat acordul, fiind impresionați de proiectul realizat de echipa de ingineri și arhitecți. Pentru acest proiect, o soluţie de pionierat pentru anii ‘70 și care a fost folosită în România pentru prima oară chiar aici. Este vorba despre îngheţarea solului. Așa se face că pământul din această zonă, de sub parcul IOR, a fost transformat în permafrost timp de 90 de zile, prin injectarea de azot lichid direct în sol.

Înghețarea solului a fost făcută din necesitate, stația Titan fiind poziționată în cartierul Balta Albă, care se afla pe locul unei foste bălți. Fiind vorba despre un pământ mlăștinos, în care este foarte dificil să sapi tuneluri, deoarece acestea se pot surpa în orice clipă din cauza solului nisipos și mlăștinos, au recurs la tehnica prin înghețare.

Photo: wikipedia / Photo by Stefan Lobont on Unsplash

 

Sharing is caring:

Write A Comment

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial