Spații mici, businessuri mari

Dacă urăsc ceva la orașul ăsta în care trăiesc este această lipsă de intimitate când ieși la cârciumă. În 90% din cazuri, mesele sunt extrem de înghesuite, practic stai la masă tu cu toată lumea. Oribil, mai ales dacă ai de discutat business sau intimități.

În momentul în care scriu asta, sunt la un bistro mic, așteptând pe cineva tot pentru un business meeting. Lângă mine, se petrece următoarea scenă: el, recent divorțat, a ieșit la prânz cu ea, iubita lui din liceu. El conduce ceva companie cu o componentă importantă de sales online, ea are agenție de marketing digital.

Între două amintiri din liceu, ea scoate de la el contacte pe bandă, el chiar sunând parteneri ca să-i faciliteze business meetings cu ei. 

El o ia de mână la un moment dat și-i spune sincer că nu e în cea mai bună perioadă a vieții lui, ea îi explică că un business înfloritor atrage după sine și good vibes pentru zona personală. După care, cu o naturalețe care mă sperie inclusiv pe mine, scoate laptopul și începe să-i explice cum e cu market place-ul Emag, comparându-l cu cel al Amazonului.

El e pierdut, ea îi explică de indicatori și marje și profitabilitate. El îi amintește discret că propunerea lui a fost să “catch up the past decades”, ea îi spune că trecutul e trecut și prezentul e foarte important, nu altceva. El capitulează, sună directorul de vânzări și-l roagă să colaboreze cu prietena lui că pare că știe ce face. După ce închide telefonul, ea zâmbește super satisfăcută, iar el, mai desfigurat decât mi-a părut la prima vedere, spune printre dinți că întotdeauna femeile l-au manipulat. Ea mai rămâne, el pleacă la o altă întâlnire.

Ea scoate o agendă și începe să calculeze pe hârtie potențialul câștig. Sună apoi pe cineva și îi explică cifrele care până și mie îmi par extraordinare și conchide că “e cel mai bun om de vânzări din lume, clienții îi mănâncă din palmă.”

Școala vieții, episodul calcă tot în picioare, mai ales pe oamenii instabili emoționali. Tu cât de departe mergi în business?