Câteodată, bine că nu prea des, mă apucă să trimit oamenilor pe diferite rețele – acum de exemplu am ales chatul de Instagram, bucăți din lumea mea. Așadar, vreo 30 de prieteni de viața reală au primit în ultimele 12 ore o poezie contemporană pe care o citeam eu. Formula aleasă de mine a fost un video care exista oricum de ceva vreme tot la mine pe Instagram. Acesta:
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
N-am cea mai bună dicție, nici vreo super voce. Însă câteodată, doar câteodată, îmi place să mai citesc cu voce tare lucruri care îmi atrag atenția. Cititul cu voce tare este ceva intim și personal. Cu toate astea, mai fac din când în când acest exercițiu. Și-i fain, în măsura în care este și înfricoșător, căci oamenii s-ar putea să te perceapă total anapoda de ceea ce voiai tu să transmiți de fapt. Dar și acesta este un exercițiu de asumare.
În cele mai multe cazuri, oamenii au zâmbit. E clar o poezie cu și despre pauză. Despre mai multă viață împreună și mai puțină viață neasumată. Însă s-a întâmplat mai mult de atât.
O parte dintre prietenii mei mi-au spus că nu au mai citit poezie din liceu. Și mi-au cerut recomandări. Nu-s vreo intelectuală, nici vreo cunoscătoare, dar mai fug câteodată spre poezie. Să convingi pe cineva că timpul poate trece foarte frumos și cu ajutorul poeziei este de neprețuit. I just did it.
Alții mi-au mulțumit pentru pauza pe care le-am oferit-o. E cumva ciudat să te oprești din ritmul actual al vieții tale și să asculți o poezie. Pentru că suntem mult prea grăbiți ca să mai facem asta, nu-i așa?
Însă am găsit și oameni care s-au speriat. Întâi m-au întrebat ce le-am trimis. Le-am explicat că viața este mai mult despre “hai să”. Au crezut că-i un nou hashtag la modă, o nouă bulă explodată din era internetului și prea mult stat pe Facebook. Atunci m-am panicat eu. Oare oamenii cred că facem lucruri doar pentru că cineva dă trendul în online? Par chiar atât de superficială? Probabil. Posibil.
Poezia pe care o citesc este scrisă de Iv cel Naiv. Nu-mi amintesc cum se cheamă, dar văd că acum o parte din poeziile lui (sau ei, n-am deslușit încă misterul) se găsesc la reducere în shopul online Cărturești. Promovez Cărturești în continuare pentru că-mi place de mor sistemul lor de client service și mai ales partea asta de împachetare de cadou gratuită. Poate ar trebui să ne facem mai des cadouri nouă, fără vreun motiv anume, fără vreun trend al internetului. Să fie pentru noi. Și poate ar trebui să luăm mai des pauze. Să nu ne mai luăm chiar atât de în serios. Numai zic, nu dau cu parul.
