Building bridges. Sau când arta te invită la introspecție

Sunt recent întoarsă de la Bienala de la Veneția, acest barometru al artei contemporane mondiale, care ar trebui să-ți ofere o perspectivă despre trenduri globale și teme de discuție. Un Building bridges așa cum se cade.

Bienala de la Veneția trebuie să mi se așeze – pe retină și în suflet – e unul dintre locurile de pe bucket list-ul personal (și profesional), o poveste artistică pe care mi-aș dori să o mai aprofundez. Însă nu e chiar momentul acum.

De dimineață, m-am trezit cu această imagine pe retină – probabil cumva influențată și de o discuție pe care am avut-o aseară despre ce mai înseamnă, de fapt, prietenia.

Această imagine este ultima lucrare pe care o poți vedea la Bienala de Artă de la Veneția. Se numește Building Bridges – e construită de Lorenzo Quinn, și este compusă din șase perechi de mâini monumentale de 15 metri înălțime și 20 de metri lățime – intitulate individual „Ajutor”, „Dragoste”, „Prietenie”, „Credință”, „Înțelepciune” și „Speranță”. E practic incredibilă. Ca s-o vezi de aproape, trebuie să parcurgi tot spațiul Arsenale, apoi să aștepți o barcă care să te ducă (gratuit) pe malul celălalt al garnizoanei militare care găzduiește cea mai importantă bienală de artă din lume.

La nivel uman, mi se pare că începem să ne dezumanizăm, să devenim acești oameni care trăiesc exclusiv prin telefon și cu ajutorul lui, iar aceste mâini – peste mesajul efectiv de ajutor – dragoste – prietenie – credință – înțelepciune – speranță e nevoia noastră, a tuturor, de a avea pe cineva alături.

Quinn le folosește pentru a comunica emoții complexe printr-un lexic de gesturi și atingeri, reflectând un etos de legătură și schimb prin limbajul artei.

Mai mult decât atât, artistul explică de ce aceste mâini sunt astăzi la Veneția, astfel:

Veneția este un oraș al patrimoniului mondial și este orașul podurilor. este locația perfectă pentru a răspândi un mesaj de unitate și pace mondială, astfel încât mai mulți dintre noi din întreaga lume să construim punți cu ceilalți, mai degrabă decât ziduri și bariere.

Iar cea de-a 58-a ediție a Bienalei de la Veneția exact despre această poveste vorbește: punți de legătură într-o lume tot mai tulburată politic, în care inegalitățile de șanse sunt din ce în ce mai dureroase și mai grave: May You Live In Interesting Times.