Oprește-te puțin, te rog, și uită-te la vizualurile de mai jos. Recunoști ceva?

Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments

 

 

Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape

Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape

Act for Tomorrow_Ape
Act for Tomorrow_Ape

 

1 milion de păsări marine și 100.000 de mamifere marine, pești, țestoase mor în fiecare an doar din cauza deșeurilor de plastic[1], iar 40% din speciile existente de balene, delfini şi marsuini, toate speciile de ţestoase marine şi aproximativ 36% din speciile de păsări marine au ingerat deșeuri de plastic[2], crezând că sunt hrană, conform datelor publicate Organizația Națiunilor Unite și de Agenția Europeană de Mediu.

Pentru a atrage atenția asupra acestui pericol, Asociația Act for Tomorrow și Kaufland România au lansat campania de conștientizare împotriva poluării cu deșeuri a apelor din România “Față în față cu deșeurile din ape”, prin care românii sunt puși față în față cu deșeurile care pun în pericol viețile animalelor acvatice.

Primele 10 materiale vizuale reprezintă ilustrarea grafică a celor mai importante specii de pești și păsări din zona Mării Negre și din Dunăre, dar și din Dobrogea: Delfinul, Sturionul, Căluțul de Mare, Pisica de Mare, Meduza, Somnul, Scrumbia, Crapul, Pelicanul și Țestoasa Dobrogeană. Acestea sunt puse față în față cu cele mai întâlnite deșeuri din ape: PET-uri, sticle, paie de plastic, plase de pescuit, pungi de plastic, tacâmuri de unică folosință, bețe de urechi, doze de aluminiu, ambalaje de dulciuri și măști de protecție de unică folosință.

Ultimul afiș ilustrează omul privindu-se în oglindă cu totalitatea deșeurilor generate. Acest material transmite un mesaj care poate părea dur, însă care ne poate ajuta să conștientizăm că noi, oamenii, suntem principalii generatori ai poluării și că acțiunile noastre au consecințe devastatoare asupra naturii și a celorlalte viețuitoare.

Trebuie menționat faptul că, din fericire, la nivelul Uniunii Europene, problema poluării apelor cu deșeuri din plastic a devenit o prioritate pentru instituțiile europene, Parlamentul European și Comisia Europeană. Reglementările adoptate în ultimii doi ani interzic în totalitate produsele din plastic de unică folosință pentru care există deja materiale alternative. De asemenea, noile reglementări obligă producătorii de anumite articole extrem de nocive mediului acvatic (de exemplu, ambalaje, filtre pentru produse din tutun, șervețele umede etc.) de a acoperi costurile de gestionare a deșeurilor și de curățare (așa-numita responsabilitate extinsă a producătorilor). De asemenea, cadrul de reglementare la nivel European stabilește obiective de colectare și reciclare ambițioase pentru deșeurile de plastic.

Acest demers vine în continuarea acțiunii lansate acum două săptămâni, când, în cadrul programului “Acționăm pentru Ape!”, a fost amplasată prima infrastructură de colectare separată sub forma unor animale marine gigant pe plajele din România, care reprezintă cele mai cunoscute specii protejate din apele noastre (doi delfini, un sturion și o țestoasă).

Campania „Acţionăm pentru Ape – A.P.A.” se află la cea de-a doua ediţie, în cadrul primei ediţii fiind organizate în perioada septembrie – noiembrie 2019, 7 evenimente de curăţare a plajelor de la Marea Neagră şi Dunăre. La aceste evenimente au participat 630 voluntari şi au fost colectate 9,1 tone de deşeuri.

[1] https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/Ocean_Factsheet_Pollution.pdf

[2] https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/imagine-de-detaliu/deseurile-din-marile-noastre?fbclid=IwAR0Ib4xQfkfw_s6m1ZdPuEii8GbGXFJVQl9bNzwuofhZTaW9RVUjj5oqtKM

Write A Comment