Food stories: Zanzibar este o nouă oprire online din călătoriile mele prin lume, unde vreau să punctez lucruri despre mâncărurile tradiționale și descoperirile gurmande pe care le-am avut.

Desigur, exact ca în poveștile din Irlanda, nu vorbim chiar pe stomacul gol, căci în partea a doua a articolului găsiți și locuri cu specific african din Bucuresti unde puteți experimenta diverse. Cum se face.

Zanzibar: scurt istoric al mâncărurilor tradiționale

Dacă vorbim despre Tanzania, luăm în considerare țara de pe continentul african – the mainland, și insulele – cu precădere Zanzibar, insula mirodeniilor, căci acolo am petrecut două săptămâni.

Ugali – un fel de mămăligă făcută din făină de porumb sau de mei, pe care o servesc cu carne, pește sau legume și este considerat un aliment de bază în Tanzania. Poate fi servit ca un înlocuitor al pâinii sau al orezului și este adesea consumat cu mâinile, formându-se bile mici.

2. Chipsi mayai este o omletă cu cartofi prăjiți incluși în compoziție.

3. Chapati – pâine nedospită, subțire și rotundă, originară din regiunile asiatice și africane, din făină de grâu integrală sau albă, apă și sare. Aluatul este apoi întins subțire în forme rotunde și este prăjit într-o tigaie fără ulei sau unt, până când se rumenește și se umflă ușor.

4. Nyama Choma, care tradus din swahili înseamnă “carne prăjită”: de vită, capră sau oaie, friptă pe grătar și condimentată cu diverse mirodenii locale. Nyama Choma este adesea servită cu ugali și diverse sosuri sau salate.

5. Mishkaki – sunt frigărui de carne marinată și gătite pe grătar, de obicei cu carne de vită, capră sau pui și sunt aromatizate cu condimente precum ghimbir, usturoi și coriandru.

6. Zanzibar pizza – adică un aluat pregătit pe o plită în unt de ghee cu legume, bucățele de carne, brânză, chiar și maioneză.

7. Mchuzi wa Samaki sau Coconut Fish Curry, varianta în engleză – curry de pește care este pregătit cu lapte de cocos și condimentat cu diverse ierburi și mirodenii locale. Această mâncare este adesea servită cu orez și chapati.

8. Mchicha – spanac fiert în lapte de cocos și amestecat cu nucă de cocos rasă, arahide și unt de arahide, roșii și ceapă.

9. Biryani and pilau – feluri de mâncare cu orez gătite cu un amestec de condimente precum nucșoară, cuișoare, piper, cardamom, scorțișoară, usturoi, ghimbir și coriandru. Diferența între cele două constă în faptul că biryani-ul este gătit separat față de felurile de mâncare de carne care îl însoțesc în mod obișnuit. Pilau, pe de altă parte, este gătit în aceeași oală cu carnea (sau supa de carne), permițând orezului să absoarbă sucurile.

10. Caracatiță – există foarte multă caracatiță în Tanzania, așadar e foarte populară în meniuri. Cel mai adesea o găsiți sub formă de frigărui de mishkaki, curry de caracatiță (gătit cu o combinație de condimente precum turmeric și lăsat să fiarbă în cremă de cocos) și direct de pe grătar, iar ca side dish, cu cassava, un fel de cartof – foarte bun.

Zanzibar: situația din teritoriu

Primul și cel mai important lucru este să rețineți că organismul nostru de europeni procesează mai greu (spre deloc) combo-urile africane, așadar e foarte important să mâncați din locuri sigure. Cum le descoperiți? Întrebați alți turiști europeni. Cred că review-urile din TripAdvisor nu sunt chiar cele mai bune, căci oricine poate să-și crească ratingul artificial, și mai cred că e nevoie să ai puțin noroc în povestea mâncării africane.

Ce e musai de încercat:

legumele și fructele din piețele de pe marginea drumului. Pe lângă faptul că e extrem de ieftin, realmente ajutați niște africani.

meniul de pește din rubrica catch of the day a restaurantelor – e absolut fascinantă bursa lor de pește, sunt doar câteva sate de pescari, cam toți hotelierii cu restaurante de acolo cumpără

curry-urile de caracatiță și alte fructe de mare – ceva absolut delicios
combo-urile de salate cu fructe și legume exotice, mega sățioase
chipsurile de cartofi și de țelină
nuca de cocos – unde după ce beți conținutul, îi puteți ruga pe cei de la restaurant să vă scobească interiorul.

cafeaua cu diferite arome, ca scorțișoara, turmenic, ghimbir.

Ce-unde-cum mâncăm

Noi am stat lângă Paje, această localitate cu vibe de Vama Veche, și am mâncat în mai multe locuri, după cum urmează:

Hello Capitano
Oxygen – cu super view de la etaj
Mr. Kahawa – care e și hub pentru digital nomads

Multe mese le-am avut incluse în excursiile de o zi pe care le-am făcut – de exemplu, la Spice Farm am mâncat exact ca ei, stând pe jos.

În altă excursie spre o lagună, am primit o nebunie de fructe de mare și carne la grătar, ceva de nu ne mai opream din mâncat.

Povestea asta cu mâncarea cred că trebuie supravegheată mai îndeaproape ori de cineva care locuiește pe insulă, ori ales o vizită cu un grup organizat, cum face deja de niște ani Sori de la Hai cu Sori, și cu care și eu am fost plecată în această experiență.

Zanzibar: The Rock

Probabil una dintre cele mai cunoscute fotografii cu și despre Zanzibar, The Rock este … un restaurant. După cum îi spune și numele, se află fix pe o stâncă, și ajungi acolo pe jos, dacă e reflux, și cu barca, dacă e flux. Aviz amatorilor care uită să mai plece de la restaurant.

În prezentarea oficială, ei spun că susțin comunitatea locală și copiii din sat, aceiași copii care cerșesc bani spunând că au nevoie să meargă la școală. A fost singurul loc de pe insulă unde am văzut copii cerșind și asta cred că spune multe.

În același sat sunt mai multe restaurante, noi am mâncat la Baladin, un premium resort deschis de niște europeni, cu influențe italienești. Personal am mers la sigur cu catch of the day, absolut delicios.

Tanzania: d-ale localnicilor

În toate orașele mai mari, seara se formează niște night food markets – de altfel, e și normal cumva, căci e mult prea cald peste zi ca să mănânci mâncare, așadar toată lumea mănâncă seara. Cumva, orașele se animă de street food, mirosurile vin din toate părțile, grătarele se încing, e o nebunie. Nu, nu se recomandă să mâncați, căci nu știți în ce condiții a stat carnea până să ajungă pe grătar. Dar arată spectaculos tot.

A doua chestiune interesantă pe care o s-o observați este lipsa prețurilor din magazine și supermarketuri. Practic, există trei variante de preț: pentru localnici, pentru turiști, și pentru străinii care locuiesc acolo.

Un aspect important pe care vreau să-l menționez este legat de cooperativele de femei care lucrează – în special pentru a-și trimite copiii la școală (care se întâmplă cu un cost destul de ridicat, pentru că trebuie uniformă și bani de masa zilnică de la școală, probabil singura masă pentru mulți dintre ei). Din lecturi și observație, vorbim despre octopus hunters – localnicii care adună și frăgezesc caracatițe, femeile care culeg alge, și femeile care prelucrează firele de nucă de cocos.

E musai de vizitat măcar un spice farm – Zanzibar este insula mirodeniilor, și majoritatea sunt de fapt community projects, adică mai susțineți și localnicii, pe lângă poveștile și descoperirile de fructe exotice.