Una dintre plângerile mele constante este că din viața noastră lipsește poezia. Dacă ar fi mai prezentă, probabil că n-am mai fi așa nervoși, răi, supărați, triști, tranșanți și continuați voi cu adjectivele, căci sigur mai sunt. Știu, e utopic, dar măcar putem spera. Iar o poveste poetică se întâmplă prin București, datorită asociației Arta nu mușcă: Joi este Ziua Internațională a Poeziei, iar împreună cu RATB punem în circulație tramvaiul lor clasic pentru o cursă…