La conferința GastroArt: identitate gastronomică națională care a avut loc de curând, Vlad Tăușance a adus în discuție un subiect extrem de interesant: food hubs. Citisem foarte de mult un articol pe această temă când inițiativa era în stare incipientă în SUA.
Descoperă povești gastronomice prin abonare la newsletterul
UMAMI Moments
Pe foarte scurt, un food hub este un centru integrator de produse locale, ca alternativă economică durabilă pentru micii producători rurali. Și un astfel de program se desfășoară și în România, prin Romanian-American Foundation.
Ce face un food hub românesc mai exact?
Food Hubs, ca facilități regionale, vor avea rolul de a agrega, depozita, procesa, distribui și/sau comercializa produse alimentare locale la un preț echitabil atât pentru consumatori, cât și pentru agricultorii mici. Acestea pot fi un alt intermediar pentru agricultorii mici și piață, precum și un centru de resurse, cu o ofertă de servicii pentru creșterea competitivității acestora.
În acest moment, sunt cinci organizații au început deja implementarea proiectelor și vor colabora cu fermierii mici și mjlocii din următoarele zone pentru a le favoriza accesul la piață:
- Fundația Open Fields, în zona Vatra Dornei – Nord Natural Hub
- Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC), în zona Iași – Roade si Merinde Hub
- Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Filiala Cluj Napoca, în zona Cluj – Nod Verde Hub
- Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Filiala Odorheiu Secuiesc, în zona Odorheiu Secuiesc – Helyénvaló Helyit! (Magazinul Produselor Locale)
- World Vision Romania, în județele Ialomița, Vâlcea, Dolj și Vaslui – Merindar
Ideea este extraordinară (thumbs up), planificarea merge, suport există, inclusiv financiar (bugetul e de peste un milion de dolari) aș sugera să dăm și noi mai departe informația, să-i ajutăm puțin pe oamenii ăștia să le fie auzită povestea.
Mai las două informații tot de la Romanian-American Foundation: agricultura este încă ocupația de bază, însă 98% dintre ferme sunt ferme de subzistență și semi-subzistență, cu productivitate foarte scăzută. Serviciile sau alte activități economice cu valoare adăugată sunt rare sau inexistente și slab conectate la piață. Totodată, educația în mediul rural nu este adaptată cerințelor actuale ale pieței de muncă și riscă să întrețină lanțul vicios al sărăciei pe termen lung, limitând accesul tinerilor la oportunități de dezvoltare. Pe de altă parte, zona rurală înseamnă un valoros potențial ecoturistic: peste 25% din suprafața țării o reprezintă arii naturale protejate, care folosite responsabil pot contribui la dezvoltarea economică locală și la conservarea patrimoniului natural și cultural. Cu alte cuvinte, uite oportunitatea de ecoturism.
PS: spre rușinea mea, habar n-aveam ce fac RAF în România, cu atât mai puțin cu cât povestea cu food hubs este în centrul meu de interes. Însă cred foarte tare că genul ăsta de inițiative trebuie intens promovate, să semănăm, atât cât se mai poate, credința că se pot face lucruri wow și în zona de economie rurală românească dacă ești mic producător.
