Home / bon VIVANT / România de poveste / România, mon amour: Andreea Rusu (Aberdeen)

România, mon amour: Andreea Rusu (Aberdeen)

Andreea Rusu este una din cele câteva jumătăți ale mele mai bune din lumea asta. Cu Andreea am împărțit atâtea amintiri pe mapamond încât nici măcar nu o mai percep ca fiind nomadă, așa cum se descrie ea. E atât de aproape la un Whatsapp away încât îmi pare mereu aproape. Pentru că este. Pentru că de fapt asta înseamnă prietenia, dincolo de miile (sau zecile de mii) de km care ne despart. 

Acasă acum și cartea de vizită

O sa incep prin a spune ca incep sa cred ca sunt un fel de nomad al societatii de azi care se ‘plimba’ pe glob in cautare de ‘acasa’. Momentan locuiesc in Aberdeen, un oras rece din nord-estul Scotiei. Un oras ironic de gri desi situat in una din cele mai frumoase si verzi tari din Europa.

Ce înseamnă pentru tine acasă?

Pentru mine acasa e un sentiment. Acasa e momentul de liniste si locul in care te simti in siguranta. Acasa e locul unde zambesti pentru ca vrei, nu pentru ca trebuie, unde caldura nu e de la soare ci e de la oameni. Acasa e patul ala mare si pufos in care dormi cel mai bine!

Amintiri din copilărie

Campineanca fiind, toate amintirile mele sunt de la oras. Mereu mi-am dorit bunici la tara, dar n-a fost sa fie… Toti copiii crescuti la oras isi doresc o ‘tara’ in care sa se duca vara. Imi amintesc ca toti colegii si vecinii mei plecau la tara vara… se intorceau cu niste povesti extraordinare in fiecare toamna. Intr-un an, parintii mei m-au trimis la o matusa in centrul orasului… am povestit tuturor extrem de mandra ca ‘tara’ mea e in centrul orasului.
Amintirile din copilarie au gust de mere verzi culese direct de pe creanga de sus din copac, de zmeura greu de atins din cauza urzicilor din jur si de suc de soc proaspat!
Campina e un oras superb si daca nu l-ati vizitat, vi-l recomand cu tot dragul (primavara).

România de astăzi. Cum o vezi?

Romania de astazi inseamna locul unde sunt prietenii mei cei mai buni, unde e familia mea si unde imi doresc tare, tare sa revin curand.
Din pacate Romania de azi e ingrijoratoare, e trista si socanta. Mereu am spus ca Romania nu are cum sa fie mai buna daca toti oamenii buni pleaca din ea si ca noi cu totii trebuie sa participam activ la schimbare. Cand zic asta, ma gandesc admirativ la oamenii care ies in strada pentru ceea ce e trebuie, pentru ceea ce in alte tari e absolut normal.
Romania de azi inseamna frustrare… frustrare ca desi vrei sa schimbi lumea, nu poti.

Ce le povestești cel mai des străinilor care sunt curioși despre România?

Cu tricolorul la mana, strainilor le povestesc cu entuziasm despre cat de frumoasa si calda e tara noastra. Despre peisajele superbe si ospitalitatea romanilor. Fac destul de des propuneri de trasee pentru colegii/ prietenii mei straini din care nu lipsesc Pelesul, Transfagarasanul si Sibiul. De fiecare data le spun ca o parte din mine merge cu ei cand viziteaza Romania.
Am descoperit cu bucurie ca o data ajunsi la noi in tara, strainii vor sa se intoarca. Am avut cativa colegi expati in Bucuresti care imi spuneau ca au fost tristi de 2 ori: o data cand au auzit ca trebuie sa se mute in Romania si a doua oara cand au trebuit sa plece.
 Romania are darul asta de a te face sa te simti parte din ea.

Bucăți din România acasă

Asa cum ziceam mai sus, am la mana un snur tricolor pe care il port cu mine. De acasa am o ie pe care o port la ocazii speciale si … malai. Da, stiu ca pare dubios dar va zic eu ca nu se gaseste peste tot. De acasa imi amintesc si niste origami facute de oameni dragi si tricoul cu Dinamo.

Ce îți lipsește cel mai mult din România?

Din Romania imi lipseste cel mai mult sentimentul de acasa…

*Proiectul România, mon amour s-a născut într-o seară de ianuarie, la un brainstorming pentru o campanie de marketing cu ocazia zilei îndrăgostiților, în timp ce pe internet se dezbătea intens povestea cu Anul Centenarului. Și m-am gândit atunci ce-i dragostea pentru mine în acest context. România mi-e acasă, încă. Din România nu plec, încă. Însă cum simți România de la depărtare, n-am știut să-mi răspund. Așadar am creat o serie de interviuri pe care le voi publica în luna iubirii. România, mon amour. A mea și a prietenilor mei, cărora le mulțumesc infinit pentru poveștile oferite. Poți citi restul de povești de prin lume adunate: Berlin. Copenhaga. Addis Ababa. EindhovenAmsterdam. Londra. Nisa. Londra. Copenhaga. Valencia. Mississauga. Budapesta. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *