Mulțumesc

Dragă internet,

Recunosc sincer că-s absolut copleșită de valul de empatie pe care mi l-ați oferit de când am publicat bucata de suflet legată de depresia mea. Așa cum am mai spus, motivul pentru care am publicat în sfârșit textul este legat de insistențele prietenilor mei că aș putea ajuta și pe alții, pentru că pe ei povestea mea i-a ajutat. Mai am încă mesaje la care urmează să răspund, doar că-s om și mai am și alte responsabilități între timp. Însă voi răspunde negreșit, e doar o chestiune de timp.

În astea 24 de ore, am primit mesaje de la prieteni, cunoștințe și străini despre admirația pe care o au pentru mine pentru faptul că am avut curaj să scriu povestea vieții mele de adult. Unele mesaje au fost de mulțumire deoarece astfel înțeleg mai bine prin ce trec oameni dragi lor. Altele au fost mesaje de ajutor. Însă cele mai surpinzătoare au fost mesajele de la oamenii care mă cunosc tangențial și în urma articolelor Inside my box și-au schimbat părerea despre mine și vor să mă cunoască mai bine pentru că li se pare că mă văd într-o altă lumină acum. Pe de altă parte, am primit și mustrări pe care am ales să le tratez cu zâmbete virtuale pentru că în textul respectiv este vorba de mine și de trăirile mele. All in all, copleșitor de-a dreptul.

Atributul care mi-a fost oferit în majoritatea mesajelor este că-s o femeie puternică și curajoasă. Nu-s mai puternică și mai curajoasă decât voi, ceilalți și celelalte, însă ce pot spune despre mine este că mă cunosc mai bine de când am trecut prin experiențele de care am povestit deja. Sinceritatea, vorbitul despre ceea ce simt și despre ceea ce mi se întâmplă e cheia vindecării mele. Și ăsta e un proces care nu trebuie să se oprească niciodată. Sunt aici și acum pentru că am ales să cer ajutor, iar ajutorul l-am primit sub formă de ascultare activă. Am în continuare demoni care mă rod cu alte întrebări existențiale ale vieții, mi-e frică de respingere deși cel mai des mă lovesc de ea și îmi pasă de mult prea multe lucruri care nu contează, de fapt, deloc.

În contextul ăsta, curajoși și curajoase mi se pare că sunteți voi, că ați citit povestea mea și ați descoperit că lucrurile cu depresia stau într-un anumit mod, prezentat din punctul meu de vedere, și că-mi acceptați punctul de vedere, având acum o nouă perspectivă asupra fenomenului. Repet ce am scris și ieri, e al dracului de greu să recunoști că ai nevoie de ajutor, dar în același timp e și primul pas spre vindecare. Și așa cum a rezumat Alex povestea mea, am scris de fapt despre ce înseamnă să vrei să ieși din starea depresivă.

Multumesc. Multumesc. Și iar multumesc. Și mă înclin. Sunteți extraordinari. Iar mie mi-ați dat energie să mut munții din loc mult mai rapid decât aș fi făcut-o de una singură și mi-ați oferit valuri de bucurie. Multumesc. Mă înclin.

*Inside my box este proiectul pe care mi-l propun toamna asta, vorbind public despre sentimente, trăiri, emoții. Am mai scris despre plânsul de fericire, încrederea în mine și răbdare.

 


About


'Mulțumesc' has no comments

Be the first to comment this post!

Would you like to share your thoughts?

Your email address will not be published.